Detalii Obiectiv Turistic Muzeul Maramureşului

http://haipelanoi.ro/7.jpg

Muzeul Maramureşului

Localitate Sighetul Marmatiei

Judet Maramures, Maramures

http://muzeulmaramuresului.ro/

Program

Saptamanal 10:00 -- 18:00
Sambata 10:00 -- 18:00
Duminica 10:00 -- 18:00

Pret

3 lei

Observatii

10.00-18.00 (aprilie-septembrie) 08.00-16.00 (octombrie-martie)

Istoric Muzeul Maramureşului

Istoric

După unirea Maramureşului cu Patria mamă, începând cu anul 1921, din iniţiativa profesorului Gheorghe Vornicu şi datorită impulsului ASTREI, începe o amplă acţiune de organizare a unui muzeu etnografic al Maramureşului. Eforturile profesorului Vornicu au fost în cele din urmă încununate de succes. În anul 1926, cu ocazia Congresului profesorilor de geografie din România care s-a ţinut la Sighet în prezenţa savantului Simion Mehedinţi, se inaugurează Muzeul Etnografic al Maramureşului în clădirea Palatului Culturii. Muzeul cuprinzând patru secţii (păcurărit-păstorit, obiceiuri casnice, industrie casnică, artă bisericească) îşi propune să fie „păstrător al tezaurului sufletesc al poporului român din Maramureş, informator şi educator artistic al publicului vizitator” (Gheorghe Vornicu, 1931, p. 355 şi urm.). În spaţiul liber, alături de Palat se preconiza aducerea unei biserici maramureşene de lemn (după ideile lui Romulus Vuia). După Gheorghe Vornicu la conducerea muzeului s-au succedat pictorul Liviu Szabo-Bordeaux şi artistul Traian Bilţiu-Dăncuş care câştigase o oarecare experienţă din acţiunile întreprinse pentru organizarea Muzeului Satului din Bucureşti. În anul 1940, după Dictatul de la Viena, Maramureşul a fost încorporat Ungariei horthyste. Consecinţele au fost dramatice pentru populaţia română şi pentru patrimoniul cultural românesc ducând şi la pierderea celei mai mari părţi ale colecţiilor muzeului. După al II-lea război mondial, în anul 1954, se încearcă reînfiinţarea muzeului local. Conducerea muzeului a fost preluată de Francisc Nistor care, sub îndrumarea prietenului său Gheorghe Dăncuş (atunci director al Muzeului Transilvaniei din Cluj), cu pasiune şi tenacitate, va străbate satele Maramureşului, realizând o nouă colecţie care va constitui nucleul actualului muzeu. În anul 1956 muzeul funcţiona deja oficial în subordinea primăriei locale. Expunerea colecţiilor adunate cu sacrificii şi mare efort va beneficia de talentul şi priceperea arhitectului Péter Dezideriu care era deja muzeograf şi colaborator apropiat al lui Francisc Nistor. La 1 martie 1957, muzeul se deschide pentru public în trei încăperi de la etajul clădirii cinematografului cu o expoziţie etnografică (colecţii de covoare, icoane, obiecte de uz casnic, mobilier ţărănesc, fotografii de Francisc Nistor şi desene de Arh. Péter Dezideriu). Acesta va funcţiona până în anul 1967 când spaţiul se închide pentru a intra în reparaţii capitale. Colecţiile sunt mutate în câteva anexe din clădirea sediului fostului PCR (actualul Centru pentru copii şcolari). În anul 1968, la insistenţele directorului Francisc Nistor, muzeul primeşte complexul de clădiri adiacent bisericii romano-catolice. Francisc Nistor propune organizarea Muzeului etnografic cu expoziţia de bază pavilionară în clădirea din Piaţa Libertăţii nr. 15 (actualul sediu al muzeului), iar în curte (care era comună cu biserica romano-catolică) propune organizarea unui mic muzeu în aer liber care să cuprindă şase porţi, patru case cu gospodării şi o stână. După o schiţă de proiect făcută de Petru Dezideriu, Institutul de Proiectări din Baia Mare elaborează un proiect de organizare a acestui muzeu (pavilionar şi în aer liber). Proiectul este abandonat. În anul 1969 muzeul primeşte spaţii pentru amenajarea Secţiei etnografice în clădirea cinematografului. Se lansează tematica, iar în 26 decembrie 1971 se deschide Expoziţia de bază etnografică. A fost un mare succes. După deschiderea expoziţiei pavilionare, Francisc Nistor împreună cu Mihai Dăncuş au început acţiunea de identificare, selecţie şi achiziţionare a celor mai reprezentative monumente de arhitectură populară şi instalaţii tehnice ţărăneşti pentru viitorul Muzeu al arhitecturii populare maramureşene. Mihai Dăncuş elaborează, în 1972, tematica de organizare a acestuia, iar Arh. Lucacs Elisabeta realizează proiectul de amenajare a muzeului. La 30 mai 1981, cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Muzeelor, sub egida Consiliului Naţional Român ICOM, s-a inaugurat Muzeul arhitecturii populare maramureşene din Sighetu Marmaţiei, în prezenţa a peste 70 directori de muzee din ţară, a zeci de muzeografi de specialitate, cercetători academici, universitari şi a unui numeros public.

Muzeul Maramureşului Muzeul Maramureşului Muzeul Maramureşului
http://haipelanoi.ro/43_Muzeul-Satului-Maramuresean-Sighet_Moara-Berbesti-Valea-Marei-1912.jpg

Harta Muzeul Maramureşului

Comentarii